Răspunderea civilă delictuală este o formă de răspundere. Aceasta ia naștere prin încălcarea regulilor de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune sau prin atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. potrivit art. 1349 C. civ.
O condiție esențială a atragerii răspunderii civile delictuale este prezența unui prejudiciu. Acesta dă dreptul la reparație. Dreptul la reparația prejudiciului se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. (Vezi art. 1381, alin. (2) C. civ.).
Prejudiciul ce trebuie reparat poate fi de natură patrimonială (daunele materiale) sau de natura nepatrimonială (daune morale sau prejudiciu moral). Daunele morale cauzate rudelor sau apropiaților poartă denumirea de daune morale prin ricoșeu sau prejudicii de afectațiune. Acestea sunt acordate apropiaților pentru durerea încercată de decesul victimei.
Persoane ce intră în noțiunea de rude și de apropiați ai victimei
Persoanele îndreptățite la despăgubire în caz de deces al unei persoane sunt cele care au dreptul la întreținere din partea celui decedat. Aceasta potrivit art. 1390 (1) C. civ. Totuși, alineatul (2) prevede că instanța poate acorda despăgubire și celui căruia victima, fără a fi obligată de lege, îi presta întreținere în mod curent, instanța fiind obligată să țină seama de împrejurări. Prin urmare, persoanele îndreptățite la despăgubire în caz de deces sunt:
- Persoanele între care există obligația de întreținere, potrivit art. 516 C. civ.:
- între soț și soție și între foștii soți (în condițiile prevăzute de lege)
- între rudele în linie dreapta (părinți, bunici, copii, nepoți, etc)
- între frați și surori
- între alte persoane anume prevăzute de lege
- Persoanele care primeau întreținere de la cel decedat, fără să existe o obligație legală în acest sens – de exemplu, în situația în care o mătușă avea grijă de nepotul ei.
Repararea prejudiciului moral prin ricoșeu
Persoanele îndreptățite la repararea prejudiciului moral prin ricoșeu, potrivit art. 1391, alin. (2) C. civ. sunt:
- ascendenții (părinții, bunicii, străbunicii, etc)
- descendenții (copii, nepoții, etc)
- frații și surorile
- soțul
- oricare persoană care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu
În legătură cu răspunderea civilă și acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit de rudele și apropiații persoanei vătămate se pune problema dacă aceștia sunt îndreptățiți să obțină o despăgubire pentru durerea încercată, chiar dacă persoana vătămată este în viață. Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat acest aspect, stabilind că dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracțiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptățită să obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială (Decizia nr. 12/2016, ÎCCJ).
Alte persoane care pot dovedi existența unui prejudiciu nepatrimonial
O întrebare care se pune în legătură cu sfera altor persoane care ar putea dovedi existența unui prejudiciu nepatrimonial. Fără a fi rude sau a avea calitatea de soț a celui decedat.
Practica judiciară a stabilit că și concubinul/concubina intră în sfera persoanelor care pot cere repararea prejudiciului nepatrimonial. Aceasta dacă dovedesc un prejudiciu, atunci se poate vorbi despre răspunderea civilă. Astfel că într-o cauză, alături de rude, instanța stabilește că și concubina este îndreptățită la despăgubiri în cuantum 50.000 lei aceasta fiind foarte afectată de decesul victimei, întrucât cei doi urmau să se căsătorească (Hotarâre nr. 119/2022 din 08.06.2022 pronunțată de Judecătoria Bolintin Vale). Tot astfel a stabilit și Curtea de Apel Pitești prin Hotărârea nr. 533/2021 din 21.07.2021, acordându-i concubinei despăgubiri în valoare de 50.000 lei pentru suferința încercată de decesul victimei.
În concluzie, legea prevede o sferă largă de persoane ce ar putea solicita despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin decesul unei persoane apropiate. Ca atare, se observă că acest drept nu este limitat doar la persoanele între care exista legături de rudenie sau căsătorie.
» Mai multe opinii juridice și informații din practica judiciară